Esti mire sau mireasa in devenire? Am adunat cateva curiozitati despre traditiile din ziua nuntii dar si din zilele premergatoare marelui eveniment. Orice activitate wedding-related este foarte importanta cand stii ca totul trebuie sa fie organizat pana in cel mai mic detaliu. Insa stii de unde au pornit toate traditiile si obiceiurile pe care suntem indemnati sa le urmam?

Afla cateva curiozitati despre obiectele si momentele care definesc o nunta! Traditiile care se respecta cu desavarsire au pornit de fapt de la niste obiceiuri de demult, de la niste credinte bine definite. Acestea s-au pastrat si transmis din generatie in generatie. Sigur ca fiecare mire sau mireasa urmeaza propriul set de traditii si chiar formeaza unele noi. Dar am vorbit despre asta in articolul Mr. & Mrs. Tot ce trebuie sa stii cand iti organizezi propria nunta, nu?

Iata de unde a pornit totul!

Buchetul

Pentru vechii greci si romani, buchetul era un mix intepator de usturoi, ierburi sau cereale. Usturoiul avea scopul de a alunga spiritele rele, iar ierburile sau cerealele asigurau o uniune roditoare. In vechea Polonie se credea ca daca se presara zahar peste buchetul miresei, ii pastra acesteia caracterul dulce. In vremurile stravechi, invitatii rupeau bucati din rochia miresei ca simbol aducator de noroc, ceea ce a dus la traditia ca mireasa sa-si arunce jartiera si buchetul.

Rochia

In mod traditional, miresele nu purtau rochii albe la nunta. In secolul XVIII, majoritatea mireselor isi purtau hainele lor cele mai bune. Rosul era o culoare preferata in Europa Evului Mediu. Alte culori erau purtate din motive simbolistice: albastru insemna durabilitate, iar verde tinerete. Pe masură ce anii au trecut, albul a fost purtat ca simbol al puritatii. Astazi, este intru totul un simbol al nuntii si este purtat de catre orice mireasa, chiar daca se afla la a doua casnicie. La nuntile scotiene, de obicei nu se poarta verde, deoarece este considerata culoarea zanelor si un semn al razbunarii. Pana si consumul de legume verzi la nunta este considerat un semn al nenorocului.

Luna de miere

Primele nunti presupuneau rapirea miresei de catre mire. El o ducea intr-un loc ascuns, unde rudele sale si satenii sa nu-i poata gasi. Stateau acolo atat cat dura o faza a lunii, timp in care beau mied (un vin facut din miere), pentru a deveni si mai indragostiti. Astfel a luat nastere expresia “luna de miere”. Astazi, luna de miere este momentul in care cuplul poate sa evadeze putin.

Inelul

Verigheta se purta in mod traditional pe al treilea deget al mainii stangi, deoarece se credea ca o vena a acestui deget duce direct catre inima. Purtarea verighetei pe cel de-al treilea deget al mainii stangi a devenit o obisnuinta pentru toate culturile vorbitoare de limba engleza. De-a lungul secolelor, incepand inca de dinaintea erei noastre, multe culturi au considerat cercul, deci si inelul, o emblema a eternitatii. Inelele nu au nici inceput, nici sfarsit, astfel ca schimbul lor la evenimentele nuptiale a devenit o obisnuinta.

Aruncarea cu orez

Una dintre cele mai vechi traditii nuptiale, obiceiul aruncatului cu orez, dateaza de la vechii hindusi si chinezi. In aceste culturi, orezul este simbolul rodniciei si al prosperitatii. Aruncarea sa dupa ceremonie avea scopul de a conferi fertilitate mirelui si miresei. Consumul de orez si alte cereale era considerat un garant al sanatatii, bunastarii si fericirii pentru cei proaspat casatoriti. Astazi, aruncarea orezului a fost inlocuita de varianta mult mai ecologica a aruncarii cu seminte pentru pasari, deoarece orezul negatit este daunator pentru pasari.

Aproape toate culturile arunca alimente simbolice peste cuplul proaspat casatorit. Spre exemplu, francezii aruncă grau, sicilienii aruncă paine din grau si sare, iar englezii arunca bucati de prajitura. Romanii sau grecii antici arunca nuci, curmale si plante cu seminte, pe cand bulgarii arunca smochine.

Voalul

Romantismul invaluie voalul de mai bine de o mie de ani. Ceva ascuns, precum fata miresei sub voal, are si mai multa valoare. O alta interpretare veche a voalului este acea ca simbolizeaza tineretea si virginitatea.

Pragul casei

Se obisnuieşte ca mireasa sa fie trecuta peste pragul casei fie fiindca acest lucru simbolizeaza reticenta sa in a parasi casa tatalui, fie fiindca spiritele rele dainuie deasupra pragului unei case – motiv pentru care mireasa este ridicata la intrare pentru a fi protejata de aceste spirite.

Superstitia ca mirele nu trebuie sa-si vada mireasa inaintea nuntii dateaza din zilele cand mariajele erau aranjate, iar mirele era posibil sa nu-si fi vazut niciodata mireasa. Exista posibilitatea ca daca ar fi vazut-o, ar fi luat-o la goana. Alte surse spun ca a-ti vedea mireasa in rochie inseamna a privi in viitor, ceea ce putea sa aduca ghinion.

Clopotele de la nunta

Clopotele sunt un simbol important al nuntii. In mod traditional, se credea ca sunetele puternice alungau demonii, astfel ca la finalul ceremoniei, se folosea orice ce facea zgomot pentru a crea diversiune. Clopotele bisericii erau trase in timp ce cuplul pasea impreuna spre iesirea din biserica. Astazi, clopotele sunt de obicei trase ca parte a ceremoniei nuptiale, pentru a marca inceputul si sfarsitul slujbei.

Petrecerea burlacilor/burlacitelor

Petrecerea burlacilor se presupune ca a început sa aiba loc in secolul XV in Sparta, ocazie cu care camarazii militari petreceau si inchinau in ajunul nuntii, precum razboinicii ce urmau sa mearga la batalie. Astazi, nu este doar o noapte obisnuita de baut intr-o carciuma sau intr-un bar, ci este asociata cu traditia si misticismul. Presupune farse, siretlicuri si foarte multa bautură, de obicei pe cheltuiala mirelui sau miresei. Iata cateva trucuri pentru o petrecere a burlacitelor perfecta!

De trei ori domnisoara de onoare, niciodata mireasa

Aceasta expresie dateaza din secolul XVI. Dar daca era domnisoara de onoare de sapte ori, vraja era rupta, iar femeia era sigur predispusa la casatorie.

Tu stiai vreuna din aceste curiozitati?